ALEGE MASINA
marca:
model:
motorizare:
PRODUSE UNIVERSALE
simering, diferential MALÒ 940PRDF(7700852549)
Cod: 940PRDF
Producator: MALÒ
Coduri OE: 7700852549, 7701474122
Material: FPM (cauciuc fluor)
Diametru exterior [mm]: 52
Diametru interior [mm]: 30
Înaltime 1 [mm]: 11
Înaltime 2 [mm]: 7
Producator: MALÒ
Coduri OE: 7700852549, 7701474122
Material: FPM (cauciuc fluor)
Diametru exterior [mm]: 52
Diametru interior [mm]: 30
Înaltime 1 [mm]: 11
Înaltime 2 [mm]: 7
Se cauta preturi, va rugam asteptati...
Diferentialul , este un mecanism , prevazut cu roti dintate , care permite rotilor motoare , ca in viraje , sa ruleze cu turatii diferite , functie de raza curbei .
In viraje , rotile din interorul curbei se invartesc cu o viteza mai mica decat cele din exterior , deoarece , in aceste conditii , se parcurg distante diferite .
La puntile nemotoare , nu exista diferential , deoarece rotile , se pot invarti liber una fata de cealalalta , nefiind interconectate .
In cazul puntii motoare , rotile primesc cuplul motor simultan de la o sursa comuna , iar in viraje , trebuie sa se roteasca , cu viteze diferite .
Automobilele cu tractiune integrala , au in compunere trei diferentiale , fata , spate si central , acesta din urma fiind necesar , deoarece rotile din fata nu se rotesc cu aceeasi viteza , ca cele din spate .
Constructiv , exista mai multe tipuri de diferentiale , cel mai raspandit , in cazul automobilelor de serie , fiind , diferentialul deschis , care este si cel mai simplu din punct de vedere constructiv .
Acest tip de diferential , are in componenta niste roti dintate ,dupa cum s-a mai precizat si un pinion principal , care primeste cuplul de la motor , transmitandu-l mai departe , planetarelor , prin intermediul unor pinioane mai mici .
Rotile dintate din componenta diferentialului , se cupleaza in viraje , determinand o scadere a vitezei rotilor din interiorul curbei si o crestere proportionala a vitezei rotilor din exterior .
Acest tip de diferential , prezina niste limite in cazul unor portiuni de drum alunecos , deoarece aplicand acelasi cuplu motor ambelor roti , in mod egal , in cazul in care una dintre roti , patineaza , maximul de cuplu pe care cealalta roata il poate primi este acelasi pe care roata care patineaza , il transmite portiunii de drum . Altfel spus , acest diferential nu va putea transmite mai mult cuplu de rotatie , rotii cu aderenta buna , decat maximul de cuplu , pe care roata cu mai putina aderenta il poate transfera suprafetei de drum , aceasta insemnand ca roata fara aderenta se va roti in gol , iar cealalalta va sta pe loc .
Eliminarea acestor inconveniente , poate fi depasit de diferentialul autoblocant .
Diferentialul autoblocant determina ambele roti , sa se rotesca cu aceeasi viteza , prin blocarea pinioanelor interne , astfel ca intreg cuplul motor , va fi transferat rotii cu aderenta mai buna , chiar daca cealalalta roata este suspendata .
Si la acest tip de diferential autoblocant , ne intilnim cu probleme , deoarece , datorita faptului ca toate rotile au aceeasi viteza chiar si in viraje , iar rotile din interiorul virajelor , se vor invarti , dupa cum s-a aratat , cu acceasi viteza ca cele din exterior , vor derapa , acest fapt contrbuind la uzura lor .
Astfel s-a creat diferentialul cu alunecare limitata LSD (Limited Slip Differential) , care este o combinatie intre cele doua tipuri descrise mai sus , diferentialul simplu si diferentialul autoblocant , la care transmiterea cuplului motor , se face la roata cu aderenta mai buna , intr-un raport de regula , de 1:5 , cat si prin rotirea in viraje , a rotilor din exterior cu viteze mai mari fata de rotile din interiorul curbei . Exista si la acest tip de diferential limite , care se refera la situatia in care putem ajunge , cand avem o roata care patineaza intens , aceasta , aflandu-se practic in stare suspendata , cu aderenta 0, la sol. In acest caz chiar daca roata cu aderenta mai buna primeste de cinci ori mai mult cuplu , conform raportului de 1:5 , in cazul particular expus , mai sus , in care cuplul la roata suspendata este 0 , atunci si cuplul la roata cu aderenta mai buna , va fi tot 0 , deoarece 0x5=0.
Astfel s-a ajuns la diferentialele de tip Torsen (torque sensitive-sensibil la cuplu) , acesta , reactionand instantaneu la fiecare dezechilibru de cuplu , care intervine intre cele doua roti motoare , canalizand cuplul , inspre roata cu cea mai buna aderenta la sol .
Pentru:
RENAULT ESPACE II (J/S63_) 2.8 V6 (J638, J63J) 1991-1996 150CP (110 KW) 2849cmc,
RENAULT LAGUNA I (B56_, 556_) 3.0 (B56E/R, B565) 1993-2001 167CP (123 KW) 2963cmc,
RENAULT SAFRANE I (B54_) 2.1 dT (B546) 1993-1996 88CP (65 KW) 2068cmc,
RENAULT SAFRANE I (B54_) 2.2 (B541) 1992-1996 107CP (79 KW) 2165cmc,
RENAULT SAFRANE I (B54_) 2.2 (B543) 1992-1996 137CP (101 KW) 2165cmc,
RENAULT SAFRANE I (B54_) 2.5 dT (B548) 1992-1996 113CP (83 KW) 2500cmc,
RENAULT LAGUNA I (B56_, 556_) 2.2 dT (B569) 1996-2001 113CP (83 KW) 2188cmc,
RENAULT SAFRANE II (B54_) 2.2 dT (B54G) 1996-2000 113CP (83 KW) 2188cmc,
RENAULT ESPACE III (JE0_) 2.2 12V TD (JE0E, JE0H, JE0P) 1996-2000 113CP (83 KW) 2188cmc,
RENAULT SAFRANE I (B54_) 2.0 (B540) 1992-1996 105CP (77 KW) 1995cmc,
RENAULT SAFRANE II (B54_) 3.0 V6 (B54M) 1996-2000 167CP (123 KW) 2963cmc,
RENAULT SAFRANE I (B54_) 2.0 12V (B542, B54E) 1992-1996 132CP (97 KW) 1995cmc,
RENAULT ESPACE III (JE0_) 2.2 dCi (JE0K) 2000-2002 130CP (95 KW) 2188cmc,
RENAULT LAGUNA II (BG0/1_) 1.9 dCi (BG08, BG0G) 2001-prezent 120CP (88 KW) 1870cmc,
RENAULT MASTER II caroserie (FD) 2.2 dCI 90 2000-prezent 90CP (66 KW) 2188cmc,
RENAULT TRAFIC II caroserie (FL) 2.0 (FL0A) 2001-prezent 120CP (88 KW) 1998cmc,
RENAULT TRAFIC II caroserie (FL) 1.9 dCi 80 (FL0B) 2001-prezent 82CP (60 KW) 1870cmc,
RENAULT TRAFIC II caroserie (FL) 1.9 dCi 100 (FL0C) 2001-prezent 101CP (74 KW) 1870cmc,
RENAULT LAGUNA II (BG0/1_) 2.2 dCi (BG0F) 2001-prezent 150CP (110 KW) 2188cmc,
RENAULT VEL SATIS (BJ0_) 2.0 16V Turbo (BJ0K) 2002-prezent 163CP (120 KW) 1998cmc,
RENAULT VEL SATIS (BJ0_) 2.2 dCi (BJ0E, BJ0F) 2002-prezent 150CP (110 KW) 2188cmc,
RENAULT MASTER II caroserie (FD) 2.5 dCi 120 2001-prezent 115CP (84 KW) 2463cmc,
RENAULT ESPACE IV (JK0/1_) 2.0 Turbo (JK0A, JK0B, JK0N) 2002-prezent 163CP (120 KW) 1998cmc,
RENAULT ESPACE IV (JK0/1_) 2.2 dCi (JK0H) 2002-prezent 150CP (110 KW) 2188cmc,
RENAULT ESPACE IV (JK0/1_) 2.0 (JK09) 2002-prezent 136CP (100 KW) 1998cmc,
RENAULT ESPACE IV (JK0/1_) 1.9 dCi (JK0U, JK0G) 2002-prezent 120CP (88 KW) 1870cmc,
RENAULT LAGUNA II (BG0/1_) 2.0 16V Turbo (BG0S, BG0Z, BG1L, BG1M) 2003-prezent 163CP (120 KW) 1998cmc,
RENAULT TRAFIC II caroserie (FL) 2.5 dCi 135 (FL0D) 2003-prezent 135CP (99 KW) 2464cmc,
RENAULT AVANTIME (DE0_) 2.2 dCi (DE01) 2002-2003 150CP (110 KW) 2188cmc,
CAUTARE DUPA COD
CAUTARE DUPA MOTOR
ULTIMELE MASINI VIZITATE
Pentru a vedea lista cu ultimele 10 masini vizualizate te rugam sa te autentifici.
Daca nu ai cont inca, foloseste formularul de inregistrare pentru a-ti crea unul.
Daca nu ai cont inca, foloseste formularul de inregistrare pentru a-ti crea unul.