ALEGE MASINA
marca:
model:
motorizare:
PRODUSE UNIVERSALE
simering, diferential MALÒ 1752RDSI(105000117600)
Cod: 1752RDSI
Producator: MALÒ
Coduri OE: 105000117600, 116550117601, 32777583, 60507107, 60515780, 60560702, 7703087097
Partea de montare: partea fata
Material: FPM (cauciuc fluor)
Diametru exterior [mm]: 50
Partea de montare: spre cutia de viteze
Material: Silicon
Diametru exterior [mm]: 86
Diametru interior [mm]: 70
Diametru interior [mm]: 35
Înaltime [mm]: 10
Producator: MALÒ
Coduri OE: 105000117600, 116550117601, 32777583, 60507107, 60515780, 60560702, 7703087097
Partea de montare: partea fata
Material: FPM (cauciuc fluor)
Diametru exterior [mm]: 50
Partea de montare: spre cutia de viteze
Material: Silicon
Diametru exterior [mm]: 86
Diametru interior [mm]: 70
Diametru interior [mm]: 35
Înaltime [mm]: 10
Se cauta preturi, va rugam asteptati...
Diferentialul , este un mecanism , prevazut cu roti dintate , care permite rotilor motoare , ca in viraje , sa ruleze cu turatii diferite , functie de raza curbei .
In viraje , rotile din interorul curbei se invartesc cu o viteza mai mica decat cele din exterior , deoarece , in aceste conditii , se parcurg distante diferite .
La puntile nemotoare , nu exista diferential , deoarece rotile , se pot invarti liber una fata de cealalalta , nefiind interconectate .
In cazul puntii motoare , rotile primesc cuplul motor simultan de la o sursa comuna , iar in viraje , trebuie sa se roteasca , cu viteze diferite .
Automobilele cu tractiune integrala , au in compunere trei diferentiale , fata , spate si central , acesta din urma fiind necesar , deoarece rotile din fata nu se rotesc cu aceeasi viteza , ca cele din spate .
Constructiv , exista mai multe tipuri de diferentiale , cel mai raspandit , in cazul automobilelor de serie , fiind , diferentialul deschis , care este si cel mai simplu din punct de vedere constructiv .
Acest tip de diferential , are in componenta niste roti dintate ,dupa cum s-a mai precizat si un pinion principal , care primeste cuplul de la motor , transmitandu-l mai departe , planetarelor , prin intermediul unor pinioane mai mici .
Rotile dintate din componenta diferentialului , se cupleaza in viraje , determinand o scadere a vitezei rotilor din interiorul curbei si o crestere proportionala a vitezei rotilor din exterior .
Acest tip de diferential , prezina niste limite in cazul unor portiuni de drum alunecos , deoarece aplicand acelasi cuplu motor ambelor roti , in mod egal , in cazul in care una dintre roti , patineaza , maximul de cuplu pe care cealalta roata il poate primi este acelasi pe care roata care patineaza , il transmite portiunii de drum . Altfel spus , acest diferential nu va putea transmite mai mult cuplu de rotatie , rotii cu aderenta buna , decat maximul de cuplu , pe care roata cu mai putina aderenta il poate transfera suprafetei de drum , aceasta insemnand ca roata fara aderenta se va roti in gol , iar cealalalta va sta pe loc .
Eliminarea acestor inconveniente , poate fi depasit de diferentialul autoblocant .
Diferentialul autoblocant determina ambele roti , sa se rotesca cu aceeasi viteza , prin blocarea pinioanelor interne , astfel ca intreg cuplul motor , va fi transferat rotii cu aderenta mai buna , chiar daca cealalalta roata este suspendata .
Si la acest tip de diferential autoblocant , ne intilnim cu probleme , deoarece , datorita faptului ca toate rotile au aceeasi viteza chiar si in viraje , iar rotile din interiorul virajelor , se vor invarti , dupa cum s-a aratat , cu acceasi viteza ca cele din exterior , vor derapa , acest fapt contrbuind la uzura lor .
Astfel s-a creat diferentialul cu alunecare limitata LSD (Limited Slip Differential) , care este o combinatie intre cele doua tipuri descrise mai sus , diferentialul simplu si diferentialul autoblocant , la care transmiterea cuplului motor , se face la roata cu aderenta mai buna , intr-un raport de regula , de 1:5 , cat si prin rotirea in viraje , a rotilor din exterior cu viteze mai mari fata de rotile din interiorul curbei . Exista si la acest tip de diferential limite , care se refera la situatia in care putem ajunge , cand avem o roata care patineaza intens , aceasta , aflandu-se practic in stare suspendata , cu aderenta 0, la sol. In acest caz chiar daca roata cu aderenta mai buna primeste de cinci ori mai mult cuplu , conform raportului de 1:5 , in cazul particular expus , mai sus , in care cuplul la roata suspendata este 0 , atunci si cuplul la roata cu aderenta mai buna , va fi tot 0 , deoarece 0x5=0.
Astfel s-a ajuns la diferentialele de tip Torsen (torque sensitive-sensibil la cuplu) , acesta , reactionand instantaneu la fiecare dezechilibru de cuplu , care intervine intre cele doua roti motoare , canalizand cuplul , inspre roata cu cea mai buna aderenta la sol .
Pentru:
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.6 (162.B2B, 162.B2C) KAT 1989-1992 110CP (81 KW) 1567cmc,
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.8 Turbo i.e. (162.B1E) 1986-1990 155CP (114 KW) 1779cmc,
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.8 (162.B1A, 162.B1B) 1985-1989 116CP (85 KW) 1779cmc,
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.8 (162.B1L, 162.B1F) 1988-1992 120CP (88 KW) 1779cmc,
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.8 (162.B1H) 1989-1992 122CP (90 KW) 1779cmc,
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.8 Turbo (162.B1C, 162.B1D, 162.B1G) 1986-1992 150CP (110 KW) 1779cmc,
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.8 (162.B1H) 1989-1992 129CP (95 KW) 1773cmc,
ALFA ROMEO 75 (162B_) 1.6 1985-1989 103CP (76 KW) 1570cmc,
CAUTARE DUPA COD
CAUTARE DUPA MOTOR
ULTIMELE MASINI VIZITATE
Pentru a vedea lista cu ultimele 10 masini vizualizate te rugam sa te autentifici.
Daca nu ai cont inca, foloseste formularul de inregistrare pentru a-ti crea unul.
Daca nu ai cont inca, foloseste formularul de inregistrare pentru a-ti crea unul.